Despre...poezie

Hi !

De  cand  eram  o micuta  copila  imi placea  sa  scriu,  scriam  versuri  aproape  in  fiecare zi, erau  niste  versuri  simple  si  fara pic  de noima  dar,  eram  mandra de  ele...erau  creatia  mea.

Mereu  cand  nu  aveam  pe  cineva  cu  care  sa   discut, sa-mi impartasesc opiniile  sau   sa-i  destainui  problemele  prin care   treceam ...  puneam mana  pe  un  pix si  o  foaie  iar  acolo   se  imprimau  toate  gandurile mele... de  la  cele  mai  luminoase...pana  la  cele  mai  macabre . 

Simteam  ca  foaia  este  singura   care   ma  poate intelege  si  care  nu  ma  va judeca,  asa ca  ii transmiteam ei   tot  ce simteam  cu  ajutorul  maretului  si  atotputernicului...nimeni altu'  decat pixu' !

Urlet

Tu    esti   ingerul   dintre   oameni,

Unui crin  imparatesc si pur te-asemeni

Iar eu, eu cu fiinta mea...te innegresc !

Ochii   mi-s   intunecati   pe   veci

Mai simt doar ramasitele cadavrelor reci. 

Fiinta-mi pierduta in negura abisala...

Iar din adancul ei s-a iscat un urlet,

Urletul ce tanjeste dup-un alb suflet,

Dar   ingerul    a   asurzit ...

    

Hugs <3